Au existat timpuri în care se  considera că suprafețele din domeniul sanitar joacă un rol neglijabil în transmiterea endemică a agenților patogeni nosocomiali. Cu toate acestea, datele recente indică faptul că suprafețele contaminate joacă un rol crucial în transmiterea endemică și epidemică a anumitor agenți patogeni care cauzează infecții asociate asistenței medicale. Acești agenți patogeni împărtășesc capacitatea de a se transmite de la pacienții infectați sau colonizați, supraviețuiesc pe suprafețe uscate pentru perioade lungi de timp și sunt dificil de eradicat prin curățare și dezinfectare. În timp ce rolul suprafețelor contaminate în transmiterea unor agenți patogeni, cum ar fi Clostridium difficile, care formează spori, a fost recunoscut de ceva timp, importanța suprafețelor contaminate în transmiterea altor agenți patogeni a ieșit la lumină abia în ultimii ani.  Apariția rezistenței antimicrobiene înseamnă în special că este urgentă și crucială adoptarea de strategii eficiente de prevenire și control al contaminării și infectării.

Căile de transmitere ale agenților patogeni sunt complicate și dificil de investigat, astfel încât studiile axate pe rolul suprafețelor în această transmitere au fost rare până relativ recent. Datele care sugerează că suprafețele contaminate joacă un rol crucial influențează studiile de intervenție menite să îmbunătățească eficacitatea curățării și dezinfectării.

Curățarea și / sau dezinfectarea se efectuează de obicei zilnic (sau de mai multe ori pe zi) pentru a pentru a se asigura că mediul pacientului și al personalului medical rămâne vizibil curat. O curățare și / sau o dezinfecție mai stricte se efectuează la externarea pacientului (uneori numită curățare / dezinfecție „terminală”) pentru a se asigura că zona clinică este dezinfectată corect și sigură pentru următorul pacient. Multe studii au fost efectuate pentru a investiga eficacitatea curățării și dezinfectării și majoritatea se concentrează pe eficacitatea curățării / dezinfectării terminale. Prelevarea de probe efectuată după dezinfectarea terminală identifică adesea suprafețele contaminate cu agentul patogen pe care procesul urmărește să îl elimine. Chiar și mai multe „runde” de dezinfectare pot fi insuficiente pentru a elimina unii agenți patogeni, drept urmare este necesară o abordare corectă și eficientă în alegerea atât a dezinfectanților folosiți, cât și a procedurii de curățenie. Trebuie asigurată o distribuție adecvată și un timp de contact suficient al agentului pentru realizarea cu succes a curățeniei și dezinfecției.

Îmbunătățirea curățeniei și dezinfecției

Curățenia și dezinfecția realizate eficient se bazează pe operatorul de curățenie, care trebuie să asigure în mod repetat selecția, distribuția, aplicarea și timpul de contact adecvat al agenților utilizați. Monitorizarea și feedback-ul pot îmbunătăți frecvența și eficiența cu care se efectuează curățenia și dezinfecția. Astfel, se poate reduce semnificativ nivelul de contaminare a mediului.

Îmbunătățirile în implementarea procedurilor și investiția în materialele folosite, în dezinfectanții potriviți și în noile tehnologii de curățare sau dezinfectare pot influența pozitiv demersurile de combatere a contaminării încrucișate în domeniul sanitar.